Ghita Laurentiu Daily Sketch blog

29/10/2008

Câinii vagabonzi

Filed under: Jurnal — laurghita @ 11:37

Câinii vagabonzi au caracteristicile unor găşti de cartier, şi numai simpla prezenţă în zona lor e îndejuns să fi atacat… mai ales când binefăcătorii umani sunt prin preajmă, e interesul lor să arate că-şi merită resturile ce le sunt aruncate de riverani…
Dacă până acum nu aţi văzut pe unul care să alerge câinii, ăla sunt eu…

Din propria experienţă, atacat de câteva ori de astfel de haite de câini:
– foarte important să nu fugiţi
– să nu întoarceţi spatele la nici un câine adică
– să nu vă lăsaţi înconjuraţi, încercaţi să faceţi o breşă ca să- puteţi avea pe toţi în faţă, foarte important e să aveţi contact vizual cu toţi membri haitei
– să nu vă aplecaţi după pietre dacă presupuneţi că v-ar putea ajunge dintr-o săritură
– să studiaţi terenul dacă nu puteţi evita contactul, să ştiţi de unde puteţi lua obiecte/pietre de pe jos şi mai ales să identificaţi alfa-ul sau măcar unul din locotenenţii lui.
– să vă concentraţi toată energia/furia spre acel câine dominant (alfa) sau care credeţi că dă tonul… eu de exemplu’ caut să-l muşc primul.

Am avut cel puţin 3-4 întâlniri cu astfel de haite de la 5 în sus şi nu am ieşit şifonat, o singură dată în viaţă m-a muşcat un câine după ce trecusem de el fără nici o atenţionare, ăştia-s cei mai periculoşi, stătea jos liniştit m-a urmărit câţiva metri şi pac, noroc că erau blugi, de atunci nu am încredere în nici un câine chiar dacă pare liniştit…

Câinii vagabonzi sunt bulversaţi dacă te dai la ei, mai ales dacă faci zgomot mai mult decât ei…, ţipă, înjură, urlă, strigă băăăăă vă omooooor… varsă andrenalină că ai o scuză în sfârşit să o faci de unul singur fără să fi pe stadion… Ai liber să faci ce vrei, chiar şi să-i omori.

Dacă reuşeşti să speri oamenii din preajmă fi sigur că bieţii câini deja sunt îngroziţi… priveşte-le cozile ele recţionează invers cu coada ta.

Cum adică câinii nu sunt un pericol pentru copii ?! Sufletul tău de tată te-ar lăsa să zici şcolarului:

“Fiule du-te tu înainte pe lângă haita aia că am citit undeva că sunt imbecil dacă cred că te vor muşca…”

Vrei senzaţii tari pentru copilul tău ?! Vrei să vezi cum văd copii câinii ?! Vrei să vezi cum văd câinii vagabonzi copii ?! Mergi în 4 labe sau ciuci şi atunci când colţii lor sunt la înălţimea capului tău să vezi senzaţii tari… Imaginează-ţi că treci pe lângă o haită de câinii cât nişte cai de mari, aşa văd sărmanii copii haitele…

Iar câinii au un curaj fenomenal să atace chestii de înălţimea lor… Dacă eşti atacat de câini te invit să te pui jos, în fund, ciuci, în 4 labe, la înălţime au unui copil şi să-ţi spui “ce imbecil sunt, nu trebuie să-mi fie frică, câinii nu atacă copii !”


Să vă spun ultima: La coşurile noastre de gunoi era un scingur câine masiv, arătos, păr lucios. Destul de tupeist, când duceai gunoiul mai că te atingea, trăia pe picior mare şi-şi păzea teritoriul de alţi vagabonzi, pisici cu agresivitate.

Nu am avut probleme cu el până mi-am dat seama că este un caracter imprevizibil şi mai ales că se consideră “alfa” şi peste copii.

Erau vrei 5-6 copii şi câinele printre ei tot îi lingea pe mâini, pe faţă iar mamele tot încercau să-l alunge dar cu o jumătate de gură pentru că le era frică, nu puteau decât să se interpună între el şi copii nu aveau curaj să-l alunge… Limba aia din gunoaie… Deja eram pregătit să mă iau în gât cu el dacă se apropie de copilul meu…
Nu am mai apucat, un copil mai mic decât el la înălţime, cred că avea 3 ani, avea ceva de mâncat în mână, eugenie, napolitană, nu mai ştiu… acesta a refuzat să-i de obolul şi când s-a văzut refuzat de piticania aia a lătrat la el, toţi copii s-au speriat de lătrătură inclusiv fiu-miu… Deja mi se urcase sângele la cap dar nu puteam să mă desfăşor ca să nu sperii şi mai mult copii…”Tati, stai aici puţin cu copii că mă duc să gonesc câinele !”… L-am luat cu “Marş, ţiba, etc” uşor cât să-l depărtez.

Nu vroia cu nici un chip să cedeze teritoriul, lătra, venea spre mine păstra distanţă de 2 m şi era prea periculos să mă aplec să iau o piatră… Foarte important era ca atacul meu să coincidă cu o retragere a lui că altfel dacă distanţă scădea sub 1 m deja mă muşca efectiv, numai că se mişca lateral avea experienţa din luptele cu ţiganii gunoieri, l-am studiat odată în acţiune ştiind că vreodată poate o să am probleme cu el…. Am simulat că arunc cu ceva ştiind că la aşa ceva toţi câinii se retrag puţin ca să vadă dacă chiar arunci cu ceva, aşa s-a şi întâmplat.

Atât mi-a fost de ajuns distanţa dintre noi s-a mărit destul cât să mă pot apleca după pietre şi să dau spre el, dar era multe maşini şi nu puteam arunca convingător şi-a dat seama şi a început din nou să scurteze distanţă. Mi-am dat seama că aşa nu merge şi deoarece încă mai aveam distanţă destulă pentru un sprint agresiv spre el dar nici prea repede ca să-i dau timp să se retragă niţel, trebuia să evit contactul, nu aveam de gând să vadă copiii un om mare muşcat de un câine, iar fi speriat pe viaţă… Astfel încet încet eu acceleream el se retrăgea din ce în ce mai repede până am spart punctul critic şi-a dat seama că nu-i merge şi a început să fugă… l-am alergat în jurul blocurilor când oboseam iar venea spre mine să mă muşte dar nici eu nu renunţam iar îl fugăream până a cedat şi nu a mai făcut nici un gest de urmărire…

L-am mai alergat câteva zile după aceea până mi-a cedat gunoaiele mie iar eu le-am pasat la ceilalţi câini vagabonzi şi pisicile care într-adevăr respectau locul de joacă al copiilor…

L-a marcat pe fiu-miu în mod pozitiv acţiunea.

Advertisements

1 Comment »

  1. foarte interesant..

    Comment by dani — 26/01/2009 @ 14:40


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: